Probabil că puţini ştiu că un serial SF mai puţin cunoscut a “produs” nave de luptă individuale ( fighter-craft ) pentru spaţiu, care ar putea fi la fel de îndrăgite datorită designului şi calităţilor de luptă, în egală măsură.
Starfury reprezintă propunerea serialului SF de televiziune "Babylon5".
Aurora Mitchell-Hyundyne SA 23-E clasa Starfury este un interceptor monoloc non-atmosferic, utilizat de flota spaţială terestră şi de bazele sale spaţiale pentru operaţiuni de luptă tactică, poziţie de care s-a achitat cu brio încă de la intrarea sa în serviciul activ, în anul 2244.
Starfury este interceptorul cel mai cunoscut al unei rase tinere, mai puţin celor din rasa Minbari.Combinând manevrabilitatea ridicată cu puterea de foc foarte mare, Starfury poate face faţă şi scoate din luptă aproape orice interceptor imaginabil.
Dimensiunile unui Starfury standard sunt: lungime – 9.56m (31.38 feet), anvergura – 17.87m (58.63 feet), înălţime – 8.08m (26.52 feet). Acceleraţia maximă este de 1km/s2, realizată cu ajutorul a 8 propulsoare ionice, plasate la capetele celor 4 aripi în X.
Viteza atinsă în timpul luptelor este cuprinsă între 5 000km/h şi 50. 000km/h, iar viteza de croazieră este de 5 000km/h.
Starfury este dotat cu 4 tunuri Pulse Cannon JC-266-A fixe, de 40mm calibru, şi 2 tunuri Pulse Cannon JC-240 cu tragere spate, de 30mm calibru, ghidate de un computer tactic de achiziţie a ţintelor Duffy 1018 MJS, capabil să scaneze un spaţiu de 70. 000km3/s. Cele 6 tunuri cu pulsuri de plasmă au o energie minimă de 20 MJ/lovitura de fiecare şi o rază estimată de lovire eficientă de 15km.
SA-23 E Starfury mai are, de asemenea, şi 8 puncte de acroşaj, pe care se pot dispune, de exemplu, tot atâtea rachete cu cap de luptă cu fuziune.
Este alimentat de 3 baterii de fuziune, care pot funcţiona la putere maximă până la 20 minute. Putere maximă înseamnă că se alimentează la capacitate maximă sistemul de menţinere a vieţii, sistemul de autoreparare, toate sistemele de arme active şi propulsia la impuls maxim. La putere nominală, poate executa misiuni de zbor de până la 2 ore.
Spre deosebire de alte tipuri de interceptoare mai vechi, piloţii din ultimele 10 generaţii, şi mai ales cei de pe Starfury, stau într-o poziţie aproape verticală, operarea vehicolului făcându-se prin combinaţii de comenzi, executate cu mâinile, picioarele, ochii şi sistemele de control vocale, această poziţie asigurând în primul rând o rază vizuală maximă, precum şi reducerea riscului de colaps de suprasarcină, în cazul unor manevre mai bruşte.
De remarcat că, asemenea piloţilor din al Doilea Război Mondial, fiecare posesor de Starfury, precum şi corpurile de armată de care aparţin, personalizează navele cu însemne specifice. www.starshipmodeler.com/b5/starfury.htm
Vreau să propun şi eu o emblemă şi, dacă vă place ideea, poate se va găsi cine să o poarte.
CRISTIAN NADOLU, 34 ani, student anul V la Facultatea de Inginerie Aerospatiala Bucuresti,
